Home / Religie si cultura / OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII DE SÂNZIENE, ÎN BUCOVINA

OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII DE SÂNZIENE, ÎN BUCOVINA

În unele sate şi astăzi se mai practică obiceiuri de divinaţie, de aflarea ursitei şi a norocului în gospodărie.

Ziua de Sânziene sau Drăgaica – 24 iunie, deşi asociată sărbătorilor creştine Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi Aducerea moaştelor Sfântului mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, această sărbătoare îşi are rădăcinile într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată, probabil, de la Sancta Diana, zeiţa Silvestra. În credinţa populară, Sânzienele erau considerate a fi nişte femei frumoase, nişte adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne, ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om. Tradiţia spune că Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23, spre 24 iunie, cântă şi dansează, împart rodul holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulţesc animalele şi păsările, umplu de leac şi miros florile şi tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice, aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni şi foarte dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoşi, cu „lanţul Sânzienelor”, stârnind din senin vijelii, aducând grindina, lăsând câmpul fără rod şi florile fără leac.

ÎNTREBUINȚĂRI ALE CORONIȚEI DIN SÂNZIENE

În satele din Bucovina, în ajunul sau în ziua de Sânziene şi astăzi se mai practică obiceiuri de divinaţie, de aflarea ursitei şi a norocului în gospodărie. În dimineaţa sărbătorii, la răsăritul soarelui, sătenii strâng buchete de Sânziene pe care le împletesc în coroniţe şi le aruncă pe acoperişurile caselor. Se consideră că omul va trăi mai mult în cazul în care coroniţa rămânea pe casă sau, dimpotrivă, că va muri repede, atunci când coroniţa aluneca spre marginea acoperişului sau cădea de pe acoperiş. Fetele strâng flori de Sânziene, pentru a le pune sub pernă, în noaptea premergătoare sărbătorii, în credinţa că astfel îşi vor visa ursitul. În unele zone, fetele îşi fac coroniţe din Sânziene, pe care le lasă peste noapte în grădini sau locuri curate. Dacă dimineaţa găsesc coroniţele pline de rouă, este semn sigur de măritiş, în vara care începe. Se mai găsesc aşezări unde se joacă Drăgaica, dans ri­tualic. În noaptea de Sânziene, flăcăii aprind focuri, învârt făclii şi strigă: „Du-te soare, vino lună,/ Sânzienele îmbună, Şă le crească floarea-floare,/ Galbenă, mirositoare,/ Fetele să o adune,/ Să le aseze în cunune,/ Să le prindă-n pălărie,/ Struţuri pentru cununie,/ Boabele să le răstească,/ Până-n toamnă să nuntească“!.

Gospodarii încearcă să afle care le este norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul sărbătorii agaţă cununi de Sânziene la colţul casei orientat către răsărit şi dacă a doua zi sunt prinse pene de la păsări, puf sau păr de la anumite animale, se consideră că anul va fi bun şi pentru acestea. În noaptea de Sânziene animalele capătă grai de om şi vorbesc. Să poţi să le asculţi, vei afla de la ele multe din neaşteptatele mistere ale existenţei!

CULEGEREA PLANTELOR DE LEAC

Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, sunt duse la biserică în unele zone pentru a fi sfinţite şi sunt păstrate apoi pentru diverse practici magice. Sărbătoarea Sânzienelor, care marchează mijlocul verii, era considerată a fi momentul optim pentru culegerea plantelor de leac. Tot acum se fac previziuni meteorologice: în funcţie de momentul în care răsare Constelaţia Găinuşei, se determină perioada prielnică pentru semănatul grâului de toamnă.

În Bucovina se considera că odată cu Sânzienele amuţeşte şi cucul, vestind astfel că începe sezonul cositului şi secerişului. De Sânziene se organizau iarmaroace, cel mai vestit fiind cel de la Suceava.

Sub aspect religios, în ziua de 24 iunie, în Bucovina se sărbătoreşte, cu mare fast, Aducerea moaştelor Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Acum, la Suceava se adună pelerini din judeţele limitrofe, dar şi din Ardeal, din Maramureş, Basarabia şi Polonia, pentru a participa la slujba religioasă, oficiată la Biserica Sfântul Mucenic Gheorghe, la ceremonia scoaterii moaştelor Sfântului Ioan şi plimbarea acestora prin oraş.

Publicitate

Publicitate

Publicat de: StiriInfoSuceava

Alte articole

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei

Biserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Apostol Andrei in fiecare an pe 30 noiembrie. Acesta …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.