Home / Divertisment / Zilele lui Sfântu’ Ilie (tradiții, obiceiuri, superstiții)

Zilele lui Sfântu’ Ilie (tradiții, obiceiuri, superstiții)

În Bucovina venirea sărbătorilor Sfântului Ilie sunt aşteptate cu bucurie dar şi cu îngrijorare.

Bucuria este dată de renumitul balci de Sânt-Ilie de la Fălticeni, balci care, din anul 1814, în urma hrisovului lui Scarlat Vodă Calimach, era al doilea ca mărime din Europa, după cel de la Leipzig. Cu două-trei săptămâni înainte de 20 iulie, pe uliţele Fălticeniului începea să se adune tot felul de lume şi se auzeau strigătele şi chemările negustorilor rostite în polonă, rusă, letonă, cehă, germană, maghiară, turcă sau arabă. La balciul organizat cu această ocazie („Comedia din deal”) veneau artişti de circ – acrobaţi, iluzionişti, înghiţitori de săbii, soseau părcuri de animale sălbatice, erau montate „scrâncioburi” de diverse forme şi mărimi, erau aduse teatre de păpuşi, roata norocului şi multe alte atracţii pentru curioşii adunaţi „pe deal”. Treptat, iarmarocul de la Fălticeni, ca de altfel multe alte manifestări tradiţionale, şi-a pierdut importanţa, astăzi încercându-se revigorarea lui.

 

PLOILE LUI ILIE

Cât privește îngrijorarea, bătrânii spun că în zilele Sfântului Ilie ( Ilie Pălie, Foca), nu se lucrează de teama pagubelor -trăznete, ploaie puternică, grindină). Gospodinele nu au voie să coase, să spele iar bărbaţii nu au voie să cosească şi să prăşească, pentru a nu atrage fulgerele spre gospodărie. Aprind lumânarea de Paşte şi o pun la icoane, sau afumă cu fum de tămâie sfinţită casa şi acareturile ca să-i ferească de urgia Sfântului Ilie, care acum, în miezul verii, în zilele lui şi ale ajutoarelor sale – între 13 şi 27 iulie, ca-n fiecare an cutreieră văzduhul răscolind norii a ploaie şi furtuni. „Să ai grijă, să nu-l superi pe Sfântul Ilie şi ajutoarele lui, nerespectându-i zilele, că mare prăpăd ştiu să facă”, spun bătrânele.

 

AJUTOARELE SFÂNTULUI ILIE

Întreaga întruchipare mistică a lui Sântilie îl defineşte ca un autentic zeu solar: trăsura cu roţile de foc, caii înaripaţi, biciul de foc – trăsnetul cu care luminează cerul şi aprinde pământul, tunetele – elemente pe care le regăsim în parte şi la celelalte întruchipări mitologice ale zeilor solari ca Thor, Donner, Jupiter, Zeus, Perun etc. În plus, în mitologia românească Sântilie are în subordine alte divinităţi – surori, fraţi sau simplii slujitori, care produc arşiţă şi incendii în luna iulie – denumită şi Luna lui Cuptor.

De departe cei mai cunoscuţi fraţi ai lui Sântilie sunt Ilie Pălie şi Pantelimon. Ilie Pălie este frate dar şi vizitiu la trăsura lui Sântilie. Acest personaj mitic din Panteonul românesc are ziua pe 21 iulie şi se consideră că ar fi aducător de arşiţă. În Moldova şi Bucovina se crede că Ilie Pălie ar face focul pe care un alt vizitiu a lui Sântilie – Foca, l-ar răspândi. În mitologia românească Foca este o zeitate cumplită, năpraznică, care aduce mari necazuri şi incendii acelor care nu-i respectă ziua – 23 iulie. În calendarul ortodox această zi este a Sfântului Mucenic Foca, patronul corăbierilor, un martir care a murit în timpul împăratului Diocleţian. Pantelimon este o altă divinitate meteorologică, care a preluat numele şi data sărbătoririi Sfântului Mucenic Pantelimon din calendarul ortodox – 27 iulie. Se spune că aduce grindină şi furtuni violente care strică recolta. În Muntenia, Moldova şi Banat, ziua Sf. Pantelimon este considerată hotar al timpului calendaristic.

Pintilie Calatorul face parte şi el din suita personajelor mistice, piroforice. Are şi el ziua pe 27 iulie, când Calendarul Popular consideră că este sfârşitul verii şi începutul toamnei. Berzele se pregătesc de plecare, cerbii ies din râuri anunţând astfel răcirea apei. Pintilie este fratele cel mai mic şi totodată cel mai răzbunător al lui Sântilie.

Aceste zile sunt marcate de severe interdicţii pentru a feri recoltele şi casa de primejdia focului, iar pe membrii familiei de boli aducătoare de „fierbinţeală”. Pentru săteni nu este deloc uşor să respecte toate aceste cutume. E vremea când se munceşte de la răsăritul până la apusul soarelui.

Publicitate

Publicitate
edyand

Publicat de: infosuceava

Alte articole

Turism gastronomic

Doritorii de a descoperi tradiția românească prin intermediul papipelor gustative pot opta pentru turismul gastronomic. …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.