Breaking News
Home / Actualitate / Subvenţiile din fonduri europene mina de aur care i-a îmbogăţit pe şmecherii din judeţ

Subvenţiile din fonduri europene mina de aur care i-a îmbogăţit pe şmecherii din judeţ

Subvenţiile din fonduri europene acordate prin intermediul APIA Suceava s-au dovedit cea mai profitabilă afacere din judeţ. Cei care şi-au dat seama cum funcţiona sistemul au pus la cale o escrocherie de proporţii în urma căreia s-au încasat sume de ordinul a zeci şi zeci de miliarde de lei vechi. În timp ce unii se îmbogăţeau văzând cu ochii, ţăranilor de rând, crescătorilor de animale şi posesorilor de terenuri li se puneau beţe în roate şi erau îndepărtaţi sistematic de la tortul cu bani europeni. Totul a putut fi posibil cu ajutor susţinut din partea angajaţilor şi conducerii APIA Suceava şi chiar dacă nu s-a dovedit că s-au dat şpăgi este greu de crezut că o escrocherie de asemenea dimensiuni s-ar fi putut realiza altfel. Cele mai multe nereguli s-au descoperit la Broşteni şi Udeşti, dar ancheta este departe de a se finaliza. Pe măsură ce apar informaţii despre acest subiect tot mai multe persoane reclamă nereguli. Aşa se face că de la Siminicea, Bursuceni, Milişăuţi, Vatra Dornei, dar şi din alte localităţi ies la iveală plângeri şi nemulţumiri ale oamenilor.
Numai o simplă lecturare a celor puşi sub acuzare până în prezent este suficiente pentru a-ţi da seama că afacerea s-a realizat la nivel mare. Doar aşa se poate explica prezenţa pe lista învinuiţilor a unor persoane cum ar fi prefectul, primari, viceprimari, consilieri locali şi consilieri judeţeni, directori de instituţii, funcţionari publici dar şi oameni de afaceri. Iar această listă neagră se poate completă şi cu oameni ai bisericii, care au obţinut şi ei sume mari de bani, în condiţiile în care în multe cazuri nu aveau terenuri sau animale, dar au obţinut subvenţii prin falsificarea unor acte. Lista selectă a tuturor inculpaţilor din acest dosar Cu fiecare zi care trece lista persoanelor cercetate în acest dosar uriaş creşte simţitor, uneori chiar şi cu nume surprinzătoare. Unii dintre ei au ajuns să fie cercetaţi nu neapărat pentru că ar fi pus mâna pe banii euro europeni proveniţi din subvenţii, ci pentru că nu şi-au făcut treaba în fruntea instituţiilor pe care le conduceau şi au tolerat aceste manevre frauduloase, cum este şi cazul lui Florin Sinescu, fostul prefect al judeţului Suceava, demis acum câteva săptămâni de Guvernul României pentru a fi înlocuit cu Constantin Harasim.
Pe această listă se regăsesc, până în prezent, următoarele persoane:
– Dorel Gheorghe Benu, fost director general al APIA România
– Delia Moldoveanu, fost director adjunct al APIA Suceava, actual director adjunct al APIA Neamţ
– Eugen Mogoş, fostul director al APIA Suceava, actual director al APIA Călăraşi
– Ioan Piticari, consilier judeţean în Suceava
– Neculai Toma, fostmedic veterinar la Horodnic
– Lya Chiriac, Ionela Melania Blanariu şi Nicoleta Cheler, toate angajate ale APIA Suceava
– Gabriel Constantin Şerban, fost primar al municipiului Câmpulung Moldovenesc
– Lucian Ciobanu, angajat al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava
– Săvel Botezatu, primarul suspendat al comunei Udeşti
– Marinela Borza, casier al comunei Udeşti
– Dorin Andronic, avocat al primarului din Udeşti
– Nicolae Chiriac, primar al oraşului Broşteni
– Vasile Rusu, fost viceprimar al oraşului Broşteni
– Mircea Păuşeriu, Niculiţă Luncaşu, Gheorghe Balan, Cezar Ilişanu şi Constantin Hîj, consilieri locali în Broşteni
– Mihai Filipiuc, om de afaceri, administrator al firmei ECO Plai Bucovina.
Zeci de biserici şi mănăstiri cooptate în frauda cu fonduri obţinute din subvenţii europene. În această schemă de fraudare a bugetului Uniunii Europene apar nu doar persoane fizice, oameni din administraţie sau politică, ci şi reprezentanţi ai bisericilor. Conform unei note decontrol a structurii centrale a APIA s-au descoperit nereguli în cazul acordării de subvenţii către 64 de mănăstiri şi biserici din judeţul Suceava.
Mai exact, este vorba de o mănăstire din apropierea muniPicture1cipiului Suceava, două parohii din aceeaşi zonă. Grosul neregulilor pare a avea epicentrul la Vatra Dornei, acolo unde sunt 22 de parohii cu probleme, dar şi în zona Fălticeni, unde inspectorii de control din cadrul APIA au identificat 16 parohii care au călcat pe bec în ceea ce priveşte încasarea subvenţiilor.
De asemenea, au fost constatate probleme la 5 parohii din zona Rădăuţi, 8 parohii din apropiere de Siret şi 10 parohii din zona Vicovu de Sus. Neregulile constatate sunt imputabile atât reprezentanţilor bisericilor, cât şi funcţionarilor din cadrul APIA. Şi în aceste situaţii urmează a fi identificaţi beneficiarii sumelor de bani acordate prin intermediul APIA, precum şi cei care au comis falsurile şi neregulile.

Delia Moldoveanu, omul în jurul căruia gravitează toată afacerea Deşi pare greu de crezut, întreaga afacere cu ramificaţii la nivel naţional era coordonată de Delia Moldoveanu directorul executiv
adjunct al APIA Suceava de până acum câteva luni. Ea este considerată de anchetatori unul dintre capii reţelei care a fraudat bugetul fondurilor europene. Funcţionara APIA Suceava este cercetată pentru următoarele infracţiuni: acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei, în formă continuată; abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată; dare de mită, respectiv omisiunea sesizării. „Rolul esenţial al directorului executiv adjunct Moldoveanu Delia era de a proteja activitatea infracţională a consilierilor şi şefilor de serviciu din cadrul APIA CJ Suceava, prin influenţa şi relaţiile pe care le avea la nivelul APIA Central Bucureşti şi apoi cu factoride decizie şi control din cadrul direcţiilor agenţiei (DACIS, IACS etc.). Analiza acţiunilor derulate de DeliaMoldoveanu relevă faptul
că aceasta conduce în mod nemijlocit activitatea Centrului Judeţean Suceava al APIA în baza relaţiilor importante pe care le are şi cultivă la nivelul APIA Bucureşti şi în mediile de influenţă ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR)”,se arată într-un comunicat al DNA Suceava.

Directorul general al API A, îngerul păzitor al Deliei Moldoveanu

Pentru a-şi putea continua acţiunile fără a fi călcată pe bătături, Delia Moldoveanu îşi crease o adevărată reţea de prieteni, cunoştinţe şi relaţii la nivelul APIA Central. Printre aceştia se număra însuşi directorul general, Dorel Gheorghe Benu.

 „Deşi lua cunoştinţă despre neregulile care adeseori îmbrăcau forma penală, inculpatul Benu Gheorghe Dorel, în loc să adopte atitudinea legală de a sesiza organele judiciare, a preferat să îi dea sfaturi inculpatei Moldoveanu Delia cu privire la modul în care să procedeze referitor la solicitările din partea DNA de a comunica date necesare pentru desfăşurarea prezentei anchete penale, astfel încât să îngreuneze verificările care se efectuează în prezentul dosar penal. De asemenea, răspunsurile întocmite pentru organele de urmărire penală de Delia Moldoveanu erau studiate de Benu Gheorghe Dorel, pentru ca acestea să nu-i incrimineze pe funcţionarii APIA CJ Suceava. Deşi DNA ST Suceava a mai transmis în atenţia directorului Benu Gheorghe Dorel un număr de 6 solicitări privind verificarea dosarelor de acordare a subvenţie şi în special a modului în care funcţionarii APIA CJ Suceava nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, acestea au rămas fără răspuns”, se arată în comunicatul DNA Suceava. Pentru că bunele relaţii pe care şi le cultivase la Bucureşti erau deja de notorietate, o parte dintre angajaţii APIA Suceava îi cereau Deliei Moldoveanu să intervină pe lângă directorul general Benu în vederea efectuării unor plăţi preferenţiale în ceea ce priveşte o serie de drepturi băneşti câştigate în instanţă.

Subvenţiile ilegale au fost acordate în perioada 2010-2013

Potrivit procurorilor DNA Suceava, toată activitatea infracţională era extrem de bine organizată. „La nivelul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Centrul Judeţean Suceava, funcţionari cu atribuţii de verificare şi aprobare a dosarelor de subvenţie au admis la plată cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri, ce nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate. Astfel au fost solicitate/acordate subvenţii, în perioada 2010-2013, cu încălcarea legii şi nerespectarea normelor APIA, din bugetul general al Comunităţilor Europene şi de la bugetul de stat, într-un număr total de 246 dosare de acordare a sprijinului financiar (exploataţii agricole, asociaţii zootehnice şi I.F. cu acest domeniu), precum şi în cazul unor parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava ce nu desfăşurau activităţi agricole sau zootehnice (în anul 2012 au fost aprobate 193 de dosare pentru o valoare de 1.761.371,41 lei, iar în 2013 un număr de 213 dosare de subvenţii în valoare de 2.374.857,80 lei, pentru parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava)”, se arată în comunicatul procurorilor anticorupţie.

Publicat de: infosuceava

Alte articole

Atenţie șoferi, nu consumaţi alcool şi vă urcaţi la volan! Șapte dosare penale întocmite de polițiști pentru șoferi prinși băuți la volan. Vezi unde s-a întâmplat!

Şi în acest week-end poliţiştii au acţionat pe drumurile publice pentru identificarea celor care pun …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *