TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE AJUNUL BOBOTEZEI, ÎN BUCOVINA

Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi cuprinde motive specifice tuturor sărbătorilor de Crăciun. La fel ca în multe zone din ţară, şi în Bucovina, în ziua de Bobotează se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an, se crede că se deschide cerul şi vorbesc animalele.

În Ajunul Bobotezei, credincioşii ţin post negru iar seara, în Bucovina se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşează 12 feluri de mâncare. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, o parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă.

„CHIRALEISA!”, DE TREI ORI

În majoritatea satelor dar şi în oraşe, în ajunul Bobotezei, 5 spre 6 ianuarie grupuri de fete şi băieţi umblă din casă în casă, pentru a vesti sosirea preotului „cu Crucea”. Această datină este asemănătoare colindatului cu „Moş Ajunul” de la Crăciun. Copiii care umblă cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison – Fie-ţi milă, Doamne) nu rostesc însă texte versificate, ci strigă doar „Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa!”, de trei ori.

RITUALURI ȘI PRACTICI MAGICE

O pondere deosebită, în ajunul Bobotezei, o deţin însă actele rituale şi practicile magice de profilaxie şi purificare. Dimineaţa de Ajun, înainte de aprinderea focului, se strânge cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presară pe straturile cu legume pentru a le face rodnice şi a le proteja. Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adăugă în hrana animalelor „pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele”. În acelaşi scop, este folosită şi agheasma luată de la preotul care vine cu Iordanul. Tradiţia spune că, în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

SLUJBA DE IORDAN

În ziua de Bobotează, 6 ianuarie, credincioşii merg la biserica unde, în timpul slujbei de Iordan are loc sfinţirea apei. La sate, această slujbă se face în spaţii deschise, unde este o fântână sau, şi mai bine pe malul unei ape. După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare persoană îşi ia apă sfinţită în vasele cu care a venit de acasă. Odată ajunşi acasă, oamenii de la sate sfinţesc cu agheasmă şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul acesteia. Mulţi dintre creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de 8 zile, de la Ajunul Bobotezei, până la 14 ianuarie. Se spune că aceasta are puteri tămăduitoare, şi este folosită peste an, ori ce câte ori este nevoie.

În cele trei zile, cât ţine Boboteaza în Bucovina, există aşezări, sate, în care prietenii şi rudele obişnuiesc să se colinde, iar în alte sate apar din nou mascaţii.

Publicitate
edyand

Publicat de: Ciobica Andreea

Alte articole

Sursa foto arhiva

Vârstnicii și persoanele vulnerabile – prioritate la vaccinare

“Ieri, 20 ianuarie a.c. a fost aprobată hotărârea de modificare a Strategiei naționale de vaccinare …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.