Ziua de 29 august a fost una de mare sărbătoare în satul Reuseni, comuna Udești, unde biserica monument din sat și-a cinstit hramul „Tăierea Capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul”.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor numeros, format din 17 preoți.
Biserica din Reuseni este conform multor surse ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare.
Izvoarele consemnează cert că marele Ștefan a ridicat biserica în locul în care a fost ucis prin decapitare tatăl său, Bogdan Vodă, în 1451. Ucigașul lui Bogdan a fost un frate vitreg, viitorul domn Petru Aron, ucis ulterior și el de Ștefan cel Mare Suceava
Redăm mai jos ce s-a păstrat în izvoare dar și în tradiția populară cu privire la asasinatul de la Reuseni, după cum se arată pe pagina Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților:
”Era într-o zi de joi 14 octombrie1451. Măria Sa Bogdan Vodă era invitat să participe, potrivit tradiţiei istorice, la un ospăţ dat de boierul Sima Hrană în satul Reuseni, la aproximativ 12 km de Cetatea de Scaun a Sucevei. L-a luat cu el şi pe fiul său Ştefan, viitorul domnitor al Ţării Moldovei, în vârstă atunci de aproximativ 14 ani, asociat la domnie la nici patru luni de la preluarea puterii, după cum arată documentele păstrate de la 11 februarie 1450, menţionându-se credinţa acestuia în majoritatea documentelor cunoscute până acum de la el.
La o bucată de noapte, Bogdan al II -lea şi-a trimis fiul la culcare, deoarece dimineaţa trebuiau să pornească spre Dunăre pentru ca tânărul Ştefan să vadă un paşă cu turban. La scurt timp, după acest moment în curtea moşiei spătarului Sima se auziseră bubuituri, iar în încăperea în care se afla Bogdan Vodă a intrat Petru Aron, fratele vitreg al domnitorului, cel care râvnea la tronul Ţării Moldovei, însoţit de mercenari unguri înarmaţi.
Vodă încercă să se apere, ridicând un scaun cu mâna stângă şi apucând jungherul de la brâu cu dreapta. Dar se pomeni în cârcă lovit de o greutate uriaşă – un buzdugan venit prin fereastra deschisă din spate. Bogdan Vodă – ameţi, o tulburare îi împăienjeni vederea iar scaunul şi paloşul îi scăpă din mâini. Căzu în genunchi. Un val de sânge l podidi pe nas şi pe gură – povesteşte scriitorul Mihail Drumeş în cartea sa Povestea neamului românesc de la început până în zilele noastre.
Tot acest scriitor ne spune că la porunca lui Petru Vodă mercenarii unguri l-au scos pe voievod în curtea moşiei şi l-au dus lângă un butuc, întrebând mulţimea de acolo unde este soţia domnitorului şi fiul acestuia Ştefan. Neprimind nici un răspuns, a poruncit şi cu o singură lovitură de paloş i-a retezat capul.
Aceasta este tradiţia orală păstrată veacuri de-a rândul.
Ștefan cel Mare ar fi scăpat cu viață fugind în timp ce tatăl său era capturat, legena continuând apoi cu povestea schitului de la Mănăstioara, unde s-ar fi ascuns tânărul Ștefan.