Marius Zgâianu
Marius Zgâianu

Un interviu în exclusivitate cu îndrăgitul interpret de muzică populară Marius Zgâianu

Marius ZgâianuÎncă din copilărie, Marius Zgâianu a colindat satele bucovinene, strângând în sufletul său de copil, ineditul şi frumosul, dulcele grai bucovinean, dar şi adevărate perle folclorice, care peste ani aveau să-i aducă primele succese. A admirat totodată simplitatea ţăranilor, vorba lor duioasă şi plină de înţelepciune, sfaturile pline de bun simţ, dar şi vorbele de duh, vorbe de care îşi aduce aminte cu plăcere şi care îl însoţesc peste tot pe unde îl poartă paşii.

Marius Zgâianu s-a născut la data de 15 iunie 1978 în oraşul Rădăuţi, judeţul Suceava.

Acesta declară cu entuziasm că:

„Cea mai mare avere a mea este cântecul…prin el trăiesc mai frumos…„

Am crescut Acasă…în Bucovina cea plină de dor şi cântec…

Cântecul nu-mi este fală, îmi este fericirea sufletului şi dragul de viaţă! Veşnicia munţilor, şuierul vântului, ropotul ploilor, sufletul omului . . . toate sunt cântec! Prin cântec, mă simt mereu acasă!

Sunt un om simplu, care iubeşte tradiţiile şi tot ce este frumos, un om dedicat cântecului popular, dincolo de toate.

Respir prin cântec, respir Bucovina…şi…cânt Bucovina…

Şi…aşa cum am demonstrat din plin până acum, voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a promova şi a duce mai departe tradiţiile şi obiceiurile populare bucovinene, cântecele frumoase ale neamului şi tot ceea ce merită scos la lumină şi oferit MĂRIEI SALE, PUBLICUL!

Marius Zgâianu

Cum a fost începutul pe drumul muzicii?

Începutul pe drumul cântecului popular a fost unul cu pași mici, curajos, cu speranțe mari. Nu mă gândeam la acel moment, în 2004, ce aveam să reprezint pentru publicul iubitor de cântec popular. Cred că am avut o stea în frunte, o misiune dată de Dumnezeu pentru a bucura oamenii, pentru a aduce zâmbete pe chip și bucurie în suflet și, pentru asta, îi mulțumesc lui Dumnezeu. Și sufletul meu a fost altfel de când am început să cânt. Cântecul a fost un dar și pentru sufletul meu.

Cine v-a insuflat pasiunea pentru folclor?

Nu a fost neapărat cineva anume care să-mi insufle pasiunea pentru cântecul popular. De mic copil, am ascultat cântece populare și mi-au plăcut mult. Chiar dădeam acasă minispectacole, fără public, desigur, în care îmi imaginam că sunt solist de muzică populară, aveam cortine făcute din cearșafuri, microfon din spray, aveam și afiș făcut. Visam de pe atunci. Uneori visele pot deveni realitate…
În perioada aceea erau multe spectacole la căminele culturale și veneau Ansambluri Folclorice din Moldova, cu soliști cunoscuți: Mina Pâslaru, Daniela Condurache, Sofia Vicoveanca, Margareta Clipa, Maria Bararu, etc. Datorită faptului că locuiam aproape de căminul cultural, îmi plăcea să merg cu mult înaintea începerii spectacolelor ca să văd cum coborau artiștii din autocar, instrumentele și sacii cu costume.

Care este motivul pentru care cântați folclor?

Motivul pentru care cânt folclor este acela că asta îmi place, asta mă pasionează, mă prinde bine. Deși eu am abordat și alt stil muzical, cu tente spre romanță, de muzică ușoară, totuși cântecul popular este cel aproape de sufletul meu și așa vreau să fie și în continuare.

 Câte melodii aveți în acest moment?

Sunt peste 250 de cântece în repertoriul meu(11 cd-uri și 5 dvd-uri) și se adaugă, în curând, cel puțin 20 din noul album. Mi-am dedicat mult timp repertoriului și am cântece frumoase, care ating o tematică vastă, nu comercială, pentru că am lucrat cu profesioniști și astfel am siguranța autenticității și valorii repertoriului.

Enumerați cele mai de suflet melodii cu care începeți majoritatea spectacolelor.

Sunt multe cântece care îmi plac pentru că, odată ce le ai, îți plac toate, însă timpul cerne, vezi ce prinde în spectacol, ce place publicului. Depinde mult și de locul unde se desfășoară spectacolul, de tematică, de publicul participant. Spectacolele în sală, cu public pe scaun, impun un anumit repertoriu. Spectacolele în aer liber, de zilele localității, hramuri, cu tarabe, mâncăruri, impun un alt repertoriu (mai mult cântece vesele, voioase). Eu mă adaptez. Chiar pe scenă fiind, deși am gândit inițial un alt repertoriu, văzând un bătrân istovit, o bătrânică, o mamă cu un copil în brațe și lista poate continua, pentru că am ajutor la sunet, pot să schimb foarte repede melodiile pentru a cânta ceva și persoanelor care mă impresionează și, cu siguranță, acel cântec atinge și alți spectatori. Cânt cântecele cunoscute, iubite, apreciate și cerute de public: „Nu-s parale la curea!”, ”Eu sunt Petre din Suceava!”, „Așa-s eu, cum nu-s prea mulți”!, „Bună vreme, gospodari!”, „La spovedit”, „Hai la Coșnencuță!”, „Greu e-n lume să fii om”…, „Banu-i ban, hârtie rea”, La mulți ani cu sănătate!”, „Roata vieții nu se-ntoarce…” iar uneori mai cânt și melodii din alte repertorii: „Viață, viață, floare scumpă”, „Căsuța noastră”., etc. Încerc să ating toate segmentele de public și fac în așa fel încât să le placă tot ceea ce ascultă.

Cu cine ați mai colaborat?

Legat de colaborările cu dirijori, unul dintre aceștia este regretatul Maestru Viorel Leancă, dirijor al Ansamblului Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Cam 90% din repertoriul meu este format din cântece orchestrate, dar și create de Domnia sa. Întotdeauna, lucrând cu dumnealui,m-am bucurat că am avut garanția lucrului bine făcut, a cântecului autentic, tradițional, în specificul zonei.

De asemenea, am colaborat foarte bine cu Ion Oloieru, actualmente dirijor al Orchestrei „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă” din Botoșani, cu Petrică Oloieru – fost dirijor la Ansamblului “Bucovina” – al Școlii de Artă Populară din Suceava, actualmente membru în Orchestra „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă” din Botoșani, cu domnul Dorel Crîșmăreanu, instrumentist de valoare în cadrul Orchestrei „Rapsozii Botoșanilor”. Cu dumnealui am realizat un album foarte frumos, mai puțin mediatizat și adus în lumina reflectoarelor. În anul acesta mi-am propus să filmez clipuri la cântecele de pe acel album. E un album cu adevărat special și lumea trebuie să afle despre el, „Din inimă…cântec pentru suflet”, scris de domnul Dorel Crîșmăreanu, pe versurile unor textieri din zonă și imprimat împreună cu Orchestra Națională „Lăutarii” din Chișinău, condusă de Maestrul Nicolae Botgros, care a dat o haină cu adevărat veritabilă și specială tuturor cântecelor de pe album.

Aceștia sunt oamenii cu care am colaborat cel mai mult pentru că m-am regăsit în stilul lor de a scrie și fiecare are un stil aparte, ceea ce mi-a plăcut!

Pe partea coregrafică, am colaborat cu mai multe ansambluri de dansuri, dintre care amintesc: Ansamblul „Străjerii Bucovinei” din Pojorâta, Ansamblul “Piatra Străjii” din Pojorâta, Ansamblul „Flori Vicovene” din Vicovu de Sus, Ansamblul „Zestrea din Bacău, Ansamblul „Brâul Roșu” din Piatra Neamț, Grupul Folcloric “Bilcuța” din Bilca. Cu fiecare am realizat materiale frumoase și am încercat să aduc noutate și inedit în videoclipurile prezentate.

Dacă ar fi să aveți puterea de a vă întoarce în timp, chiar în copilărie, ați alege aceeași meserie?

Dacă aș putea să mă întorc în copilărie, atât de multe lucruri aș face…și m-aș bucura mai intens de absolut tot. În plus, aș pune mai mare preț pe multe lucruri care îmi sunt dragi, de care îmi aduc aminte cu mare plăcere. Aș sta mai mult pe lângă părinții mei și, cu siguranță, aș alege să cânt. Deși am avut alte meserii și alte specializări, mă opresc la această meserie frumoasă, anevoioasă, cu încercări, dar frumoasă!

Cum ați perceput perioada pandemiei prelungite și cum a fost suportată de către artiști?

Pentru mine, perioada pandemiei, deși din punct de vedere financiar a fost dificilă, a fost totuși o perioadă în care m-am bucurat de restul vieții mele, chiar dacă n-am putut să ieșim la evenimente, am lucrat la noile cântece, la textele lor, m-am odihnit după foarte mulți ani de muncă în care nu am avut grijă de mine. Exact când a început pandemia, a fost și retragerea mea din poliție și atunci, după vreo 18 ani, în paralel cu munca din poliție, am desfășurat și activități artistice. Eram epuizat, nu mai făceam față. Perioada pandemiei a fost ca un concediu, a fost o gură de oxigen, a fost o perioadă de descoperire, de stat de vorbă cu persoane dragi, de a contempla natura. A fost o perioadă de recuperare, relaxare, meditație, de restart. Ne-a determinat să apreciem mai mult ceea ce avem.

Care sunt artiștii care v-au influențat în mod pozitiv de-a lungul carierei dvs?

De mic copil îmi plăcea să merg la spectacolele de muzică populară, cunoașteam majoritatea interpreților și, automat, vrând-nevrând, am luat câte ceva de la fiecare, mai ales că avem mulți reprezentanți de seamă ai cântecului popular autentic. Dacă ar fi să enumăr câteva nume, m-aș gândi la Mina Pâslaru, Margareta Clipa, Sofia Vicoveanca, Anton Achiței și lista poate continua, desigur. În mod special, aș vrea să mă opresc la Doamna Margareta Clipa, fiindcă a fost omul care mi-a dat foarte multe sfaturi bune. În timp m-am apropiat de dumneaei și, prin prisma realizării emisiunilor de televiziune, am avut ocazia să cunosc Omul Margareta Clipa și am descoperit un om deosebit, cald, care te ajută la nevoie. Am primit sfaturi foarte bune, utile, care mi-au fost de folos. Pe lângă asta, dacă mai și “furi meserie”, ești pe drumul cel bun, dar să știi să iei din părțile bune ca să le aplici în mod pozitiv, să nu oferi pe cât posibil ocazia de comentarii negative, să ai grijă la ținută, la alegerea repertoriului, lângă cine stai, la cum vorbești, în ce fel de emisiuni mergi. Îi mulțumesc Doamnei Margareta Clipa pentru toate sfaturile și pentru că a fost alături de mine. De asemenea, rămân profund recunoscător Maestrului Viorel Leancă, Omul și Dirijorul care a crezut în mine încă de la primii pași în lumea cântecului popular, pentru că nu a fost ușor, însă dumnealui mi-a fost aproape când aproape nimeni nu se gândea că eu aș putea cânta, mi-a dat aripi să zbor, mi-a dăruit niște cântece extraordinar de frumoase și valoroase. Domnia Sa a fost Omul trimis de Dumnezeu în calea mea și sunt convins că acum, de acolo, dintre stele, privește boem și este mândru de realizările mele și de modul în care am dus în lume cântecele create, culese sau orchestrate de dumnealui. Veșnică recunoștință Maestrului Viorel Leancă!

Bineînțeles, au mai fost oameni care mi-au dat sfaturi, prieteni…ar fi multe nume de enumerat și mulțumesc fiecăruia în parte pentru sprijin, pentru idei, pentru că au fost sinceri și asta a contat foarte mult. Îi port pe toți în gândurile și în inima mea!

Un gând bun și un salut aș vrea să trimit și către toate doamnele talentate și pline de de dăruire(din Sadova, Moara, Bilca, Marginea, Soloneț, Mănăstirea Humorului, etc.) care mi-au cusut cele mai frumoase cămăși populare!
Am o colecție impresionantă de cămăși populare, și vechi, și noi, și sunt tare mândru de ele!

Ce credeți că lipsește la momentul actual în muzica autohtonă ?

Nu știu dacă lipsește ceva. Aș rămâne la un singur aspect, poate ar fi necesară mai multă atenție din partea interpreților de muzică populară, mă refer la cei tineri, nu generația de aur, care au foarte multă experiență, la modul de alegere și promovarea repertoriului. E adevărat că vremurile s-au schimbat și, de multe ori, există tendința de a fugi spre comercial, spre facil, spre ceea ce se caută momentan, însă cred că autenticul și tradiționalul rămân valoroase și acum și peste timp, chiar dacă nu la fel de facile sau aducatoare de bani, în perioada asta. Trăim într-o perioadă în care banul primează. Fără bani nu poți realiza multe lucruri, cumva pot să înțeleg și această tendință, dar fiecare face cum crede de cuviință.

Eu am ales să merg cu tradițiile, cântecul popular curat, chiar dacă cele comerciale sunt mai căutate. Prefer să merg așa, încet și sigur înainte. Așa îmi place, așa simt, nu pot să fac altfel. Sunt mulțumit de felul în care decurge drumul meu.

De ce acest stil muzical și nu altul ?

Nici nu cred că m-ar reprezenta mai bine alt stil muzical decât cel pe care l-am abordat și în care cred, în care am investit suflet, timp, bani, sentimente și pasiune. Am crescut la țară și am prins rădăcini acolo. Chiar dacă m-am mutat la oraș, mi-au rămas în suflet aerul de la țară, oamenii, relațiile inter-umane, conexiunea om-natură și practic a fost un imbold. Am început să cânt ceea ce mi-a plăcut și asta voi face în continuare. Am abordat și un alt stil pe albumul „DIN INIMĂ – cântec pentru suflet…”, cântece pentru suflet, de inimă albastră, de petrecere, un mozaic muzical, dar clar rămân cu inima la folclor, la tradiții, la cântecul popular. Cred că am dovedit deja cât de mult iubesc Bucovina prin toate cântecele și materialele video dedicate sărbătorilor de iarnă, printr-un documentar frumos, cu multe informații despre Paștele în Bucovina și cu multele videoclipuri filmate.

Sunt pregătiți tinerii interpreți să ducă mai departe ștafeta portului și cântecului popular?

Sigur că sunt pregătiți. Vin din urmă foarte mulți copii și tineri talentați, voci foarte bune care vor duce mai departe cântecul popular. Este important să învețe de la mentorii lor și să știe să se mențină în niște limite pentru a nu cădea în extreme, pentru a putea duce mai departe cântecul popular curat, frumos pentru că avem nevoie de el, pentru că acolo este adevărul și simțirea țăranului, folclorul vine de la țară, trăirea adevarată românească. Sunt convins că vor fi interpreți care vor duce, cu succes, mai departe, bagajul lăsat de înaintași, întotdeuna se vor cerne, publicul își va alege ceea ce îi va plăcea. Zic eu că viitorul sună bine, dar trebuie să aibă grijă ce cântă, cum cântă, unde cântă.

Un mesaj pentru publicul dumneavoastră și pentru cititorii ziarului Info Suceava:

Gânduri bune, multă sănătate! Faceți-vă sărbătoare din fiecare clipă, țineți-i pe cei dragi cât mai aproape, iubiți-i, respectați-i, bucurați-vă de toate momentele alături de ei!
Ascultați cântece populare frumoase, rămâneți aproape de tradițiile românești, mai ales de cele din Bucovina, pentru că eu sunt din Bucovina și iubesc acest tărâm, și, bineînțeles, nu uitați să rămâneți tradiționali!
Doamne, ajută!

Un interviu realizat de Emanuel Corduneanu

#ÎsRomân 🇷🇴 🤝
#ÎsRomân 🇷🇴 🤝

 

Publicat de: Emanuel Corduneanu

Alte articole

Pompierii au intervenit la 17 incendii de vegetație extinse, într-o săptămână

În perioada 8-14 aprilie, pompierii militari suceveni au fost solicitați să intervină pentru stingerea a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.