Info Suceava Stiri Suceava, reportaje, evenimente, informatii utile
Părintele Iraclie Flocea, din Pojorâta, a fost proclamat sfânt. Este vorba de Sf. Cuvios Iraclie din Basarabia, care va fi cinstit pe 3 august. La împlinirea a 100 de ani de la înființare, Patriarhia Română a proclamat 16 noi sfinți (părinți duhovnici și mărturisitori ortodocși din secolul al 20‑lea) care s-au remarcat prin mărturisirea credinței în timpul regimului comunist ateu. Printre aceștia se numără și Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, alături de Sfinții Cleopa de la Sihăstria, Arsenie de la Prislop, Dumitru Stăniloae, Sofian de la Antim etc.
Părintele Iraclie s-a născut în ziua de 11 martie 1893, la Pojorâta și a primit la botez numele de Ioan, conform doxologia.ro. A luptat în linia întâi în timpul Războiului de Reîntregire și a fost rănit grav, fiind în pericol să-și piardă mâna stângă. Dar Dumnezeu a lucrat o minune și l-a vindecat. În 1917, după ce a fost eliberat din prizonierat, a respectat promisiunea făcută lui Dumnezeu când era rănit și a rămas în Basarabia. A primit tunderea în monahism la Mănăstirea Hârbovăț din raionul Călărași. A fost călugărit în 1920, hirotonit diacon în 1925 și ieromonah în 1927. Conform sursei citate, în perioada 1926-1930, a urmat cursurile Facultății de Teologie din Chișinău, remarcându-se prin preocupările sale cărturărești, publicistice și duhovnicești, fiind apreciat de profesorii erudiți ai Facultății de Teologie.
În anul 1940, la retragerea administrației românești, protosinghelul Iraclie Flocea a fost desemnat vicar al eparhiei, menținând echilibrul până la desființarea mănăstirii, trei luni mai târziu, mergând preot la parohia Nisporeni. De la parohie trimitea ajutoare la călugării de la mănăstirile Noul Neamț și Hâncu, le dădea bani și produse alimentare, până la revenirea Armatei Române, în 1941. După eliberarea Basarabiei de către Armata Română, părintele Iraclie a revenit la Mănăstirea Hârbovăț și s-a implicat în procesul de renovare și la readucerea monahilor alungați de sovietici.
Între anii 1941-1944 a îndeplinit ascultarea de exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, iar în martie 1944 a fost numit vicar eparhial pentru regiunile evacuate din Arhiepiscopie. În 2 august 1945 a fost arestat de Sovietul Suprem, iar apoi, pe 17 decembrie 1945, condamnat la 8 ani de muncă silnică în Siberia pentru propagandă, agitație și apeluri pentru răsturnarea puterii sovietice.
În lagăr a continuat, ca și ceilalți clerici, să-i ajute și să-i încurajeze pe cei deportați, a spovedit și a ținut vie flacăra credinței, fiind devotat slujirii asumate și Bisericii. Nu s-a lepădat de credință și nici nu a cedat presiunilor, fapt care l-a ajutat să supraviețuiască. A revenit în Basarabia în 1953. A îndeplinit ascultarea de casier la Mănăstirea Țigănești, de ghid la Mănăstirea Noul Neamț, până la închiderea ei, în 1962.
„Ultima parte a vieții a petrecut-o în grija unui fiu duhovnicesc din satul Chițcani, rămânând în preajma mănăstirii până la trecerea la Domnul, în 16 august 1964. A fost înmormântat în cimitirul satului, sub atenta supraveghere a comuniștilor. Pe 19 octombrie 1992, protosinghelul Ieraclie a fost reabilitat de către procuratura Generală din Republica Moldova”, conform doxologia.ro.
