Info Suceava Stiri Suceava, reportaje, evenimente, informatii utile
În fiecare an, pe 6 decembrie, de Sf. Nicolae, creștinii din satul Bănești, comuna Fîntînele prăznuiesc hramul bisericii de lemn. Satul are două locașuri de cult ortodox, o biserică mai nouă, construită în 1890 de baronul Gh. Kapri, și o biserică din lemn, din secolul al XVI-lea, dar care a fost refăcută și redată în folosință în anul 1706.
Istoricul bisericii
După tradiția locală, în secolul al XVII-lea a existat prin părțile locului un schit de călugări. Tot în acea perioadă, Cronica Parohiei Bănești redactată de preotul paroh Nicanor Lungu vorbește de existența unei biserici de lemn mai vechi, conform arhivei Bisericii:
„În documente apare în 26 august, anul 7176 adică 1668, în timpul domniei lui Iliaș Alexandru (1666-1668). În acea vreme păstorea aici preotul-călugăr Aftănase, care din 1669 a slujit douăzeci de ani la această bisericuță cu 72 de familii de români creștini. Biserica nu mai era corespunzătoare și în 20 aprilie 1706 se dă în folosință o nouă biserică de lemn, cu hramul Sf. Nicolae. Numele ctitorului – boierul Ștefan Stamate – nu e înscris în izvoare istorice, dar apare în pisania dăltuită în ușorul de la intrare «Cu darul Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh apucatu-s-a dumnealui Ștefan Stamate cu tot cheltuiala dumisale și au făcut sfânta biserică în timpul domniei Ion Antioh Constantin Voievod în anul 7124 aprilie 20».”
Numele ctitorului – boierul Ștefan Stamate – nu e înscris în izvoare istorice, dar apare în pisania dăltuită în ușorul de la intrare:
“Cu darul Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh apuca-tu-s-a dumnealui Ștefan Stamate cu tot cheltuiala dumisale și au făcut sfânta biserică în timpul domniei (lui) Ion Antioh Constantin Voievod, în anul 7124 aprilie 20”.
Biserica a fost amplasată pe locul unei păduri de stejari, care astăzi nu mai există, dar a rămas vie în memoria bătrânilor și impresionează nu prin mărime, ci prin stilul aparte, bizantin, cu influențe din epoca Renașterii. Aspectul interior sensibilizează prin vechimea dușumelei din scânduri de stejar și a stranelor cu motive geometrice încrustate în lemn de tei și stejar. Biserica nu este pictată în interior, dar este zugrăvită în ocru, pe care apar motive decorative: colonete cu capitele și alte motive lucrate între anii 1826-1830.
Biserica de lemn “Sf. Nicolae” din Bănești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, la numărul 201.
Mormântul bunicii lui Mihai Eminescu
Biserica prezintă și interes cultural, deoarece în cimitirul din preajmă a fost înmormântată Paraschiva Iurașcu, bunica poetului Mihai Eminescu. Ea se născuse în anul 1785, în satul Bănești, sub numele de Paraschiva Brihuescu. S-a căsătorit cu Vasile Iurașcu din Joldești, cu care a avut 9 copii, printre care pe Raluca, mama lui Mihai Eminescu.
Paraschiva Iurașcu a decedat la vârsta de 51 de ani, după cum povesteau bătrânii, se spune că venind iarna de la Joldești la Bănești cu trăsura, probabil pentru a-și vedea rudele, trăsura s-a prăbușit pe ghețușul podului cu cai cu tot, iar Paraschiva Iurașcu și-a pierdut viața în acest accident.
De altfel, în biserica de lemn există o piatră funerară pe care este inscripționat un text în stil popular redactat probabil de Vasile Iurașcu, text care eternizează acest sfârșit.
Paraschiva Iurașcu a fost înmormântată pe când aici păstorea pr. Teodor Teodoreanu (1800-1845).
Sursa: www.IonelCurcan.ro
Foto
