Focare de pestă porcină africană în România

În Romania, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 40 de județe din care în 36 de județe sunt afectați de virusul pestei porcine africane atât porcii domestici cât și mistreții, în 2 județe sunt afectați de virusul PPA numai mistreții, iar în 2 județe sunt afectați numai porcii domestici.
În intervalul 15.10.2020 – 21.10.2020 au fost înregistrate 24 focare noi PPA:

Județul Alba – 1 focar PPA;
Județul Brăila – 1 focar PPA;
Județul Buzău – 1 focar PPA;
Județul Cluj – 2 focare PPA;
Județul Dâmbovița – 2 focare PPA;
Județul Dolj – 2 focare PPA;
Județul Gorj – 5 focare PPA;
Județul Ilfov – 1 focar PPA;
Județul Ialomița – 2 focare PPA;
Județul Iași – 1 focar PPA;
Județul Maramureș – 1 focar PPA;
Județul Mureș – 1 focar PPA;
Județul Olt – 1 focar PPA;
Județul Teleorman – 2 focare PPA;
Județul Vaslui – 1 focar PPA.
și au fost stinse 48 focare PPA:

Județul Argeș – 3 focare stinse PPA;
Județul Dolj – 1 focar stins PPA;
Județul Maramureș – 5 focare stinse PPA;
Județul Olt – 27 focare stinse PPA;
Județul Satu Mare – 10 focare stinse PPA;
Județul Teleorman – 2 focare stinse PPA.
De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.941 cazuri la mistreți în 38 de județe conform graficului nr. 2.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

– Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 14 mistreți pozitivi vânați;

– Județul Arad – 14 mistreți găsiți morți și 49 mistreți vânați;

– Județul Argeș – 128 mistreți găsiți morți și 15 mistreți vânați;

– Județul Bacău – 27 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;

– Judeţul Bihor – 199 mistreți găsiți morți și 33 mistreți vânați;

– Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;

– Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați;

– Județul Brașov – 8 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

– Judeţul Brăila – 21 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

– Județul Buzău – 28 mistreți găsiți morți și 36 mistreți vânați;

– Judeţul Călăraşi – 128 mistreți găsiți morți și 54 mistreți vânați;

– Judeţul Constanţa – 21 mistreți găsiți morți și 22 mistreți vânați;

– Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

– Județul Dâmbovița – 61 mistreți găsiți morți și 36 mistreți vânați;

– Județul Dolj – 31 mistreți găsiți morți și 32 mistreți vânați;

– Judeţul Galaţi – 36 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

– Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 mistreți vânați;

– Județul Gorj – 48 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

– Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 3 mistreți vânați;

– Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;

– Judeţul Ialomiţa – 158 mistreți găsiți morți și 31 mistreți vânați;

– Județul Iași – 64 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

– Judeţul Ilfov – 134 mistreți găsiți morți și 41 mistreți vânați;

– Județul Maramureș – 54 mistreți găsiți morți și 46 mistreți vânați;

– Județul Mehedinți – 38 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;

– Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;

– Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;

– Județul Prahova – 144 mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;

– Judeţul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 113 mistreți vânați;

– Judeţul Sălaj – 129 mistreți găsiți morți și 52 mistreți vânați;

– Județul Sibiu – 28 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;

– Județul Suceava – un mistreț găsit mort;

– Județul Teleorman – 492 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

– Județul Timiș – 126 mistreți găsiți morți și 3 mistreți vânați;

– Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 75 mistreți vânați;

– Județul Vaslui – 6 mistreți găsiți morți și 15 mistreți vânați;

– Județul Vâlcea – 111 mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;

– Județul Vrancea – 32 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați.

Din anchetele epidemiologice rezultă că principalele cauze care au condus la extinderea focarelor de pestă porcină africană sunt următoarele:

– numărul mare de mistreți; în unele fonduri de vânătoare depășirea densității maxime de 05 mistreți/kmp, care se datorează nerespectării cotelor de vânătoare;
– nerealizarea cerinței de a se vâna întreg efectivul de mistreți în zonele infectate conform Hotararii nr. 3/2019 Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență;
– neefectuarea supravegheri pasive în sensul de necolecatre a cadravelor de mistreți în vederea testării în direcția PPA și neutralizarii ulterioare;
– vânzarea/cumpărarea porcinelor domestice fără documente sanitar-veterinare care să ateste statusul de sănătate;
– ieșirea porcinelor din zonele de protecție și supraveghere stabilite în jurul focarelor (minim 10 km) în conformitate cu cerințele Directivei 2002/60/CE;
– mișcările necontrolate de porcine realizate de comercianții ilegali animale vii;
– sacrificarea porcinelor bolnave fără anunțarea medicului veterinar și conservarea produselor provenite de la acestea, având în vedere că din datele științifice virusul rezista în produse congelate/conservate ani de zile;
– administrarea de resturi alimentare netratate temic în hrana porcilor;
– nerespectarea măsurilor de biosecuritate în special în gospodăriile populație, dar și de către unele exploatații comerciale.
Dintr-un studiu efectuat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor pentru România pe baza evoluției și analizei factorilor de risc epidemiologici și prezentat în ședința cu Șefii Serviciilor Veterinare din țările membre uniunii europene, din data de 27.01- 28.01.2020, se putea estima o creștere a numărului de focare în România în anul 2020 față de anul 2019, totuși prin măsurile luate de autoritatile din România s-a reușit o scădere a acestora. Este adevărat că reducercerea numărului de focare în anul 2020 se datorează și restricțiilor impuse pe perioada stării de urgență aspect care demonstrează că mișcarea necontrolată a animalelor constituie principalul factor de risc pentru difuzarea bolii.

Principalele măsuri care au dus la scăderea numărului de focare sunt:

– organizarea de controale efectuate în trafic de către echipe de mixte ale Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Inspectoratelor de Poliție județene și Inspectoratelor Județene de Jandarmi;
– consilierea crescătorilor de porcine, de către medicii veterinari de liberă practică privind măsurile de biosecuritate pe care trebuie să le respecte si obligativitatea de a anunța orice îmbolnavire/moarte la animalele din exploatatie;
– Instruiri ale medicilor veterinari din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a medicilor veterinari de liberă practică cu privire la simptomatologia și măsurile ce trebuie aplicate în cazul focarelor de PPA;
– actualizarea și aprobarea în cadrul Centrelor Locale de Combatere a Bolilor din fiecare judet a planului de măsuri privind prevenirea și controlul PPA la porcii domestici si mistreți;
– Numărul de focare pe ani, de la semnalarea primului focar confirmat în anul 2017 la Satu Mare, este prezentat în graficul de mai jos. Din grafic rezultă o creștere cotinuă a numărului de focare, cu un vârf în anul 2019 și o scădere în anul 2020, deși conform studiului menționat anterior, se previziona o creștere în anul 2020.